Alți emigranți clandestini!

Alți emigranți clandestini! În vremurile de demult, pe meleagurile care aveau să devină America, doi apași vrednici, pe nume Ouțe de cerb și Bă co@e,

 

 Alți emigranți clandestini!

Alți emigranți clandestini!

În vremurile de demult, pe meleagurile care aveau să devină America, doi apași vrednici, pe nume Ouțe de cerb și Bă co@e, își petreceau după-amiaza tolăniți pe o stâncă înaltă. Soarele dogorea blând, iar foșnetul ierbii crea o muzică liniștitoare. Deodată, pe luciul apei, au zărit niște corăbii ciudate, cu pânze umflate ca niște baloane albe.

******

Ouțe de cerb și-a strâns ochii, încercând să deslușească mai bine ce se întâmplă. „Ia te uită, Bă co@e!”, exclamă el, dând un cot tovarășului său. „Ce mai tărăboi pe apă! Parcă sunt niște scoici uriașe cu bețe în loc de vâsle.”

******

Bă co@e, mai leneș din fire, și-a ridicat capul cu greu. „Hm… așa pare. Și uite, au aruncat niște bărci mai mici. Parcă niște gândaci de apă mai mari.”

******

Pe măsură ce corăbiile se apropiau de țărm, siluete îmbrăcate în armuri lucitoare au început să coboare. Purtau niște căști ciudate și niște bețe lungi care sclipeau în soare.

******

Ouțe de cerbs-a uitat lung la ei, apoi s-a întors către Bă co@e cu o sprânceană ridicată. „Ei, dragul meu, se pare că avem musafiri. Și după cum arată, nu prea par veniți cu forme legale.”

Bă co@e a căscat leneș. „Alți emigranți clandestini!”, a mormăit el. „Sigur vor vrea să ne spună cum să ne trăim noi viața aici. Și probabil o să ne vorbească despre niște reguli noi, cum ar fi să nu mai pescuim în râul nostru sau să ne construim wigwam-urile altfel.”

******

Ouțe de cerb a oftat. „Asta-i clar! Și mai ales, uită-te la hainele lor! Niciun pic de gust! Sigur o să vrea să ne impună și nouă moda lor caraghioasă. Parcă-s niște statui de metal ambulante!”

Bă co@e a clătinat din cap. „Și stai să vezi când o să înceapă să ne spună că pământul ăsta nu e al nostru, ci al regelui lor de departe. O să ne spună că trebuie să ne închinăm la zeul lor și să facem tot ce spun ei. Parcă-i aud deja: ‘Make America Great Again!’ Dar America e deja grozavă așa cum e!”

Ouțe de cerb a râs înfundat. „Ai dreptate! Ei vin aici și vor să ne învețe pe noi cum stau lucrurile. Parcă noi nu știm cum să trăim pe pământul ăsta de generații întregi! Și cu siguranță o să ne spună că ei sunt mai civilizați ca noi, doar pentru că poartă armuri și au niște bețe care fac zgomot.”

Bă co@e s-a ridicat încet. „Ei bine, Ouțe de cerb, cred că e timpul să mergem să le urăm ‘bun venit’. Dar să fim atenți. După cum arată, s-ar putea să fie genul ăla de oaspeți care nu mai pleacă.”

Și astfel, cei doi apași s-au pregătit să întâmpine noii veniți, cu un amestec de curiozitate și scepticism, fără să știe că sosirea acelor „emigranți clandestini” avea să le schimbe complet lumea.